google + linkedin aplica acum

Cum crestem copii armoniosi si echilibrati

 

Majoritatea cuplurilor isi doresc copii, isi doresc ca cineva sa ramana in urma lor si sa “spuna povestea mai departe”.  Sunt multi parinti sau viitori parinti care pleaca cu teama la acest drum presarat cu multe incercari, dar si multe bucurii. Teama provine adesea din faptul ca toti ne dorim tot ce e mai bun pentru copilul nostru, dar oare vom stii ce inseamna acest lucru? Vom repeta oare din greselile parintilor nostri? Vom fi niste parinti buni sau rai ? Dar ce inseamna sa fii parinte bun ?

Care sunt limitele pe care trebuie sa le impuna un bun parinte siesi si copilului sau?

Care sunt greselile pe care trebuie sa  le evitam pentru ca copilul, copiii nostri, sa creasca intr-un mod echilibrat, intr-un mediu stabil, propice unei dezvoltari armonioase?

Vom incerca sa ne realizam prin ei, uitand de ceea ce-si doresc ei, uitand sa cunoastem neincetat cine sunt ei cu adevarat? Vom avea acea doza de egoism si teama de a-i lasa liberi sa-si ia zborul, atunci cand vine momentul si alaturi de cine isi vor dori ei fara sa le trecem partenerii prin propriile sabloane?

Sunt multe intrebari care ne framanta cand ne gandim la copiii nostri sau viitorii nostri copii.

Exista oare un manual care sa ne ofere siguranta ca noi vom face exact ce trebuie pentru ca ei sa aiba o sansa reala?

In cadrul cursurilor de sprijin si dechidere pentru parinti, de fapt vom incerca sa ne descoperim pe noi insine si sa raspundem la final singuri acestor intrebari atat de chinuitoare.

Vom reusi sa punem in balanta anumite aspecte care vor avea un principal scop: acela de a ne da seama care sunt metodele cele mai potrivite pentru copilul nostru, tinand cont ca fiecare e diferit, la fel cum si noi suntem atat de diferiti si sa acceptam ca sufletelul caruia i-am dat viata, va avea pareri proprii, vise 100% personale, asteptari de la viata mult diferite de ale noastre, aspecte pe care trebuie sa le intelegem si sa acumulam forta interioara de a putea sa ii sustinem mizand pe altruism si acceptandu-le personalitatea unica si destinul personal.

In cartea sa, "Profetul", Khalil Gibran are o minunata lectie pentru relatia parinte-copil

„Copiii vostri nu sunt copiii vostri.
Ei sunt fiii si fiicele dorului Vietii de ea insasi indragostita.
Ei vin prin voi, dar nu din voi,
Si, desi sunt cu voi, ei nu sunt ai vostri.
Puteti sa le dati dragostea, nu insa si gandurile voastre,
Fiindca ei au gandurile lor.
Le puteti gazdui trupul, dar nu si sufletul,
Fiindca sufletele lor locuiesc in casa zilei de maine, pe care voi nu o puteti vizita nici chiar in vis.
Puteti nazui sa fiti ca ei, dar nu cautati sa ii faceti asemenea voua,
Pentru ca viata nu merge inapoi, nici zaboveste in ziua de ieri."

 

Daca vreti sa testati ce inseamna aceste lucruri, sa cunoasteti parinti sau viitori parinti cu aceleasi griji precum ale voastre, va invit sa luati parte la un curs dedicat iubirii fata de copiii nostri , o experienta care cu siguranta va va oferi noi orizonturi si un plus de optimism, dar si raspunsuri la multiplele intrebari pe care vi le puneti cu teama si indoiala in a fi sau a deveni un parinte bun pt copilul vostru.

 

 

 

Va asteptam la cursul : " Atelier de sprijin pentru parinti prin metoda ESPERE 11 si 13 Iunie 2013. Mai multe detalii AICI