google + linkedin aplica acum

Pasi spre fericire iulie 2013 (workshop dezvoltare personala)

Nu am avut stare astazi toata ziua. Am simtit nevoia sa impartasesc, sub forma de review sau doar ganduri asternute, modul in care m-am simtit Duminica.

"Pasi spre fericire". Multi va veti gandi la Nora Roberts si ai ei frati Montgomery. Si nu sunteti departe. Ca si celebra autoare a celebrei carti, organizatorul acestui eveniment, Consuella Raducu Efrim, ne poarta intr-o lume in care intalnim fantome, iubire, temeri, libertate, ajutor si iertare.

Imi amintesc cu oarecare nostalgie momentul in care, in urma cu o luna, citeam pe site-ul Utopia Ways descrierea "evenimentului". Veti remarca faptul ca, pe parcursul discursului, alternez denumirea pe care o folosesc. De ce? Pentru ca nu am cuvinte potrivite pentru a descrie ce a insemnat pentru mine acest eveniment. A fost o revelatie, o transpunere intrun plan de al carui existenta nu eram constient, o deschidere a unor ochi pe care ma incapatanam sa ii tin inchisi.

Recunosc ca am cititi nenumarate articole despre fericire. Ca orice individ, sunt insetat si avid de informatii, de retete oferite "de-a gata" pentru a ajunge in acea stare pe care sa o pot numi fericire. Daca s-ar fi putut, as fi fost dispus sa predau stafeta complet unei alte persoane care sa faca orice demers necesar, in locul meu, iar eu sa culeg roadele fericirii. Cu aceste idei m-am prezentat eu intro dimineata de duminica la atelierul organizat de Consuella.

Ce a urmat? Au urmat 8 ore bulversante, halucinante, in care fiecare minut rezona in mine ca un tunet intr-un pustiu uitat de timp. Cursul a fost extrem de neconventional, o calatorie in spatii paralele si lumi interioare virgine, o intoarcere socant de sincera si directa la sine. Mi-am descoperit pentru inceput cel mai bun prieten, pe care il neglijasem de cativa ani buni. Un prieten necesar si suficient pentru fiecare dintre noi. Un prieten pe care l-am pastrat, l-am scos la lumina din inertia in care il afundasera credinte ce nu-mi apartin.

Si povestea continua intr-un spirit aventuros. Pe masura ce se derulau explicatiile concrete, sustinute de dovezi stiintifice si descoperiri revolutionare, am intrat intro cursa contra-cronometru participantii intre noi si in noi, pentru cunoastere. Aflam, parca pentru prima data, ca functionam perfect, ca suntem supravietuitorii unui proces de genocid intelectual si senzitiv demarat, inconstient, de inaintasi. Traiam sentimente primare, primitive de satisfactie, de iluminare, in fiecare secunda, de razvratire impotriva manipularii pe care o suferim cu totii in toate domeniile.

Apoi focul s-a mai domolit. Am intrat in sfera mentalului. Eram pe un taram familiar, al palpabilului. Discutam deschis despre materie, alcatuirea sa, modul de interactiune in si cu materie. A durat putin. O tornada ne-a smuls de pe scaune. Eram in mijlocul unei retele universale, calatoream in constiinta colectiva, vizualizam sentimente, unde ale vibratiei care leaga toata omenirea. Personal, simteam cum cresc. Intro clipa patrundeam in sinapsele neuronale. In clipa imediat urmatoare eram un ocean, ma simteam in comuniune perfecta cu tot, toti si toate. Fiecare celula primea informatia ca este unica, un sistem perfect, exaltare totala.

In cateva zeci de minute am reusit sa inteleg fenomene care erau in fata mea dintotdeauna dar pe care alegeam sa nu le vad. Am inteles importanta informatiei, am inteles care este adevarata putere. Am constientizat ca accept inconstientul, il primesc in viata mea, il aprob, ii dau voie sa fie jucaus, sa ma indrume. Am invatat ca nu trebuie sa-mi suprim nivelul constient pentru a fi fericit. Suntem fiinte cerebrale dar si spirituale. Totul este in perfecta ordine, totul este construit pe un echilibru sublim. Am invatat ca omenirea, in periplul ei, a primit tot ce avea nevoie pentru a functiona perfect, pentru a fi fericita. Am inteles ca oamenii sunt cei care se distrug, dar am inteles si ca nu e prea tarziu sa ma intorc din drumul ignorantei. Creierul este un organ fenomenal, dar frumusetea modului sau de functionare vine tocmai din capacitatea cu care reusim fiecare dintre noi sa-l reconectam cu spiritul. Am constatat ca stiinta si credintele ancestrale sunt complementare, nu se anuleaza, nu se \"bat cap in cap\". Dimpotriva, dovedesc si confirma ambele aceleasi fenomene in limbaj diferit, specific.

Cu ce am plecat? Definitia fericirii adanc intiparita in suflet, constienta ca totul este in mainile si puterile mele si 4 pagini de masuri concrete...pasi spre fericire.

Daca vrei sa duci o viata fericita, ancoreaz-o de un scop, nu de oameni sau obiecte - Albert Einstein

(Alex S. - Operaional Chief Dept Financial Institution)